O bataie usoara in usa o facut pe Ana sa tresara. Se ridica din pat si puse o camasa pe ea.
-Intra, zise intr-un final.
Usa se deschise si in prag aparu Mihai. Surprinderea de pe fata Anei era evidenta.
-Mmm. Nu ma asteptam. Intra. Mersi, spuse luand cana de cafea pe care el i-o intinsese. E extrem de binevenita. Ma uitam pe niste reviste. Stii cum se zice, shoppingul e mai ieftin decat psihologul. Stai jos. Asa. Uite..rochita asta ar fi perfecta pentru o noapte nebuna. Rase zgomotos. Mda, cu niste pantofi inalti, unghii rosii si parfum ieftin.
-Mhm. Te-ar caracteriza perfect, mormai Mihai rasfoind o revista.
-Mersi, spuse fata sec. Nu imi adresezi niciun cuvant timp de cateva zile bune, iar la prima propozitie ma faci curva. Sau ma rog..imi sugerezi ca as fi. Si poate sunt. Dar de ce e asta problema ta? Da, am facut o magarie. Asta e. Se mai intampla.
-O magarie?! Glumesti, nu? O magarie?! E singurul cuvant pe care il poti folosi ca sa descrii chestia asta? Eu as zice ca ai fost diabolica. Sincer. Diabolica e cuvantul perfect.
-Era doar sex. De ce nu vrei tu sa intelegi asta?
-Cand aveai de gand sa ma anunti si pe mine ca a fost doar sex? Doar sex? Si de aia ai avut momentele alea dragalase? Momente pe care le are orice fata atunci cand vrea sa faca un baiat sa se indragosteasca de ea.
-Indragostit, rase ea ironic.
-Ma intreb daca tie iti este dor de mine pe jumatate din cat imi este mie dor de tine. Ma intreb daca iti lipsesc vreun pic. Daca iti lipsesc gesturile mele vreun pic. Pentru ca tu imi lipsesti. Desi esti zilnic la doi pasi de mine, mi-e dor de tine. Mi-e dor de noi inainte. Ma uit la tine si ma intreb ce e in mintea ta. Ce gandesti. Despre mine, despre situatie in general. Doamne, cate as avea sa iti spun. Dar mi-e frica. Mi-e frica sa nu te indepartez mai tare de atat. Mi-e frica de faptul ca toata situatia asta se va transforma intr-o telenovela. Mi-e frica de faptul ca s-a transformat deja intr-o telenovela. E frustrant sa vezi cum ti se intampla asta din nou si din nou. Nu ma obliga sa stau sa ma uit la voi doi. Stii ce e amuzant? Ca eu il urasc si l-as pocni desi el habar n-avea de nimic. Si e mai bine asa. Serios, nu trebuie sa afle.
-Bine, nu afla. Dar zi-mi si mie. Ce vrei sa fac? Da, am procedat gresit. Acum stiu asta. Dar ce ar trebui sa fac?
-Sa iti para rau. Vreau sa vad ca te macina si te chinuie. Ca te tavalesti in chinuri. Ca plangi. Ca te doare. Asta vreau. Si cand colo..tu iei totul in gluma.
-Esti bolnav. Serios.
-Tu esti diabolica. Si asta bate tot.
Mihai se indrepta spre usa, apasa pe clanta, dar se opri cand Ana intreba:
-De ce sunt diabolica?
-Pentru ca...pentru ca m-ai facut sa ma gandesc la posibilitatea de a fi indragostit de tine. Si sincer ma intreb daca o sa reusesc sa te iert pentru asta.
-Exagerezi.
-Poate, adauga inainte sa tranteasca usa.
-Ale naibii tigari, sunt asa bune cateodata.
-Stiu, spuse el privind-o pe Diana cum trage cu pofta din tigara. Avem ceva de baut?
-Intotdeauna. Ia, spuse intinzandu-i sticla cu tequila si o tigara. Stiu ca e greu, dar..sunt aici.
-Nu mai esti suparata pe mine?
-Ba da. Dar sunt aici. Chit ca nu inseamna nimic. Zambi ironic.
-Dupa toata perioada asta, am nevoie de liniste. Aveam nevoie de liniste dupa perioada cu Claudia. Si acum Ana..Cacat. E un feeling atat de ciudat...e ceva ce arde oarecum. Ma intreb de ce.
-Pentru ca te doare. Te doare ca dracu si tot ce vrei e sa lovesti tot ce ai in jur. Am dreptate?
-Perfecta dreptate. Toata lumea e ocupata sa fie fericita. Iar eu ma agat atat de ce a fost si nu las lucrurile sa curga in liniste. Si ma agat de amintirile alea vechi in loc sa imi fac altele noi. Asta nu e normal. Dar stii ce ma intreb? Daca se zice ca fulgerul nu loveste de doua ori in acelasi loc, de ce mie mi s-a intamplat acelasi lucru iar? Si de ce nu ma invat minte odata?
-Pana la urma cred ca meriti tot ce ti se intampla. Sigur meriti.
